HotNews a vizitat cele două apartamente, epicentrul afacerilor din România, după numărul de firme înregistrate. Redacția a discutat și cu cei care lucrează acolo. Astăzi, au venit și explicațiile ANAF. Curtea de Conturi a anunțat recent că a descoperit un risc de evaziune fiscală împotriva căruia ANAF n-a luat aproape nicio măsură. Acum, ANAF se apără. Instituția susține că această situație este, în mare parte, o consecință a modificărilor legislative făcute în urmă cu 5 ani, împotriva cărora s-a opus. Începând cu anul 2020, Legea nr. 31/1990 permite înființarea mai multor societăți la aceeași adresă, fără nicio restricție. Această posibilitate a apărut odată cu adoptarea Legii nr. 102/2020, care a abrogat un articol crucial din legislația anterioară – art. 17, alin. (4) din Legea nr. 31/1990. Anterior, aceeași lege prevedea că un imobil poate găzdui mai multe societăți doar dacă structura și suprafața utilă permiteau funcționarea acestora în încăperi sau spații distincte, numărul firmelor fiind limitat de numărul acestor încăperi/spații. Aceste restricții, introduse inițial prin OUG nr. 54/2010, aveau ca scop tocmai combaterea evaziunii fiscale și prevenirea înființării de „societăți fantomă”, spune ANAF. Iar prin modificările făcute situațiile „puteau fi exploatate de persoanele care au intenția de a înfiinţa societăți fantomă și de a le utiliza pentru a se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor fiscale ce le revin conform legii”, spune ANAF, care spune că legea a fost adoptată fără a lua în considerare punctul de vedere al Guvernului României, în care a fost integrată și poziția ANAF. „Astfel, potrivit legislației în vigoare, nu este interzis ca la aceeași adresă să funcționeze sau să fie înregistrat sediul social al mai multor firme, iar acest fapt este recunoscut chiar de Curtea de Conturi, în raportul de audit care menționează că „o astfel de situație este posibilă și din cauza prevederilor legale permisive, care dau posibilitatea înregistrării la Oficiul Național al Registrului Comerțului a unui număr de sedii sociale multiple, la aceeași adresă, inclusiv pe baza unor contracte de asistență juridică (…)”, subliniază ANAF. Potrivit documentelor legislative, mai arată instituția, inițiatori ai acestei legi au fost 34 de parlamentari. Mai exact, proiectul de lege a fost inițiat de deputatul USR Claudiu Năsui împreună cu un grup de parlamentari de la USR, PSD, ALDE și PNL. Guvernul nu a susținut această inițiativă legislativă și în punctul de vedere transmis de Executiv era semnalat riscul înființării de „societăți fantomă”. Pe de altă parte, ANAF nu a răspuns întrebărilor HotNews.ro cu privire la ce verificări și măsuri a luat din 2023 și până acum în cazul blocului din str. arhitect Grigore Ionescu din Sectorul 2 din București, unde aproape 3.000 de firme apar cu sedii sociale în 2 apartamente. ANAF nu a răspuns nici la întrebările HotNews.ro legate de măsurile luate față de cele peste 47.500 de firme cu datorii de aproape 30 de miliarde de lei care au sedii la aceleași adrese, cazuri semnalate în raportul Curții de Conturi. „În ceea ce privește acțiunile structurilor de control fiscal, facem următoarele precizări: Spre deosebire de anul 2023, începând cu anul 2024 are loc un amplu proces de digitalizare care are ca rezultat preconizat eficientizarea activității de risc și de control fiscal, ca premisă a unei mai bune colectări a creanțelor fiscale. În prezent ANAF acționează prin valorificarea la maximum a datelor și informațiilor disponibile prin sistemele deja implementate (SAF-T, desk-audit, interconectarea caselor de marcat, factura electronică, RO-e Transport, interoperabilitatea cu alte instituții etc.). Aceste sisteme aflate în diferite etape de operaţionalizare asigură informații fiscale structurate, consistente și consolidate către sistemul de analiză de risc, activitate care va determina o creștere a gradului de depistare timpurie a evaziunii fiscale”, menționează ANAF. Instituția mai susține că organele de control fiscal selectează contribuabilii pentru verificări în funcție de nivelul de risc evaluat, aplicând măsuri graduale de conformare, care pot culmina cu acțiuni de control antifraudă sau inspecții fiscale. De asemenea, în cazul constatării unor elemente constitutive de infracțiune, ANAF are obligația de a sesiza organele judiciare competente. ANAF face o distincție între datoriile la bugetul de stat și evaziunea fiscală. În cazul societăților indicate în raportul Curții de Conturi, este vorba, în principal, de datorii rezultate din neachitarea obligațiilor declarative, nu neapărat de fapte de evaziune fiscală, care, conform Legii nr. 241/2005, implică sustragerea de la obligațiile fiscale prin nedeclararea veniturilor sau înregistrarea de cheltuieli fictive, susține instituția. „Având în vedere cele menționate mai sus, în mod special în contextul digitalizării ANAF, la nivelul organelor de control fiscal sunt întreprinse în mod permanent demersurile pentru perfecționarea activităților de control fiscal și aplicarea tratamentelor fiscale corespunzătoare riscului fiscal evaluat pentru contribuabilii selectați, atât pentru acțiuni de conformare, cât și pentru acțiuni de prevenire și combatere a evaziunii fiscale.